February 29th, 2012 by admin

Pot spune, in primul rand ca esentiala este dorinta de a fi vindecat. Dumnezeu da omului harul Sau numai daca acesta vrea sa-l primeasca si-l doreste din tot sufletul. Vointa omului este, libera si aceasta este cea pe care Dumnezeu a daruit-o omului prin Liberul sau Arbitru. Dumnezeu cere in primul rand omului sa cunoasca; cunoscand, sa iubeasca; si iubind sa fie gata de a implini voia Sa. Atributele mintii omului sunt harul lui Dumnezeu, iar Dumnezeu se da celui ce vrea si crede in El. De aceea putem spune ca, intr-adevar, vointa omului este esentiala. Omul are datoria sa evolueze in conformitate cu harul primit de la Domnul, sa staruiasca in har si sa se lase patruns de el. Faptul ca exista Dumnezeu cel Atotputernic, care poate sa vindece orice boala, omul putand fi astfel izbavit de suferinta, nu este suficient. Este necesar ca omul sa doreasca cu adevarat sa se insanatoseasca, pentru a dobandi de la Iisus tamaduirea bolilor sale. Mai departe, vointa de a se vindeca trebuie sa constea nu numai in chemarea in ajutor a lui Dumnezeu, ci si in urmarea tratamentului. Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca bolnavul trebuie sa colaboreze cu doctorul pentru ca in felul acesta actiunea doctoriilor va fi inlesnita. In cazul bolilor sufletului, acest lucru s-ar traduce prin faptul ca omul trebuie sa ramana intru Iisus si sa primim cu toata inima ceea ce vrea El sa faca pentru vindecarea noastra. Atunci cand omul, bolnav fiind, nu primeste ajutorul, cade prada bolii, iar daca, mai mult, se impotriveste ajutorului, putem spune ca ia partea bolii, omorandu-se singur. Credinta este cea mai puternica forta de care omul se poate folosi si cea dintai conditie pentru ca el sa se poata vindeca. Credinta puternica, deplina, desavarsita reuseste sa vindece cu adevarat. Prin credinta, omul poate ajunge la cunoasterea de sine, dar si la cunoasterea tuturor lucrurilor. Se poate spune ca, Credinta are pentru om rolul unei platose care-l apara si-l face de nebiruit. Omul, atunci cand are deplina credinta, poate sa „mute muntii din loc”. Atunci cand exista credinta, nici chiar cea mai mare nenorocire nu ne poate duce la deznadejde.